Care sunt efectele consumului de alcool asupra sănătății mintale?

Aceste efecte depind de numeroși factori complecși, cum ar fi cât de mult alcool consumați și care este starea dumneavoastră psihică normală și există efecte pe termen scurt și lung ce trebuie luate în considerare.
Care sunt efectele consumului de alcool asupra sănătății mintale?
Care sunt efectele consumului de alcool asupra sănătății mintale?

Alcoolul este o substanță psihoactivă care afectează sinapsele creierului și substanțele chimice implicate direct în acțiuni și dispoziție (1). Pe termen scurt, consumul moderat și ocazional de alcool poate fi relaxant. Multora le place să consume alcool deoarece le oferă plăcere și poate intensifica experiența socializării (2).

Însă, pe măsură ce consumați mai mult alcool, efectele intoxicante ale acestuia devin mai pronunțate. Dispoziția pozitivă poate deveni, rapid, neplăcută și puteți deveni trist sau deprimat. Pe termen lung, consumul de alcool poate avea efecte asupra sănătății mintale (3). Unele persoane pot consuma alcool pentru a se elibera de stres sau de anxietate și pot folosi alcoolul pentru a-și amorți sentimentele (4, 5). În timp, aceste persoane pot consuma și necesita mai mult alcool pentru a obține efectul dorit. Dar consumul excesiv de alcool poate agrava stresul și anxietatea și poate provoca probleme de sănătate mintală suplimentare (6, 7).

Afecțiunile mintale și tulburarea asociată consumului de alcool sunt strâns corelate

Studiile științifice au arătat că un consum excesiv de alcool este strâns corelat cu depresia (6), anxietatea (8), psihoza (9) și tulburarea bipolară (10) și de asemenea poate crește riscul de sinucidere (11). Multe persoane care suferă de aceste tulburări au un consum ridicat de alcool și pot fi diagnosticate cu tulburare asociată consumului de alcool (TCA) sau dependență de alcool. De fapt, TCA în sine este considerată o afecțiune mintală și necesită ajutor de specialitate (12).

Consumul de alcool în timpul administrării de medicamente poate avea un impact periculos asupra sănătății dumneavoastră mintale

Ilustrație cu o gamă de medicamente
Ilustrație cu o gamă de medicamente

Multe persoane care au probleme de sănătate mintală iau medicamente pentru a-și stabiliza dispoziția și comportamentul. Alcoolul poate interacționa cu aceste medicamente și cu altele, așa că persoanele care le iau sunt sfătuite ca, în general, să nu consume alcool (13, 14). În mod similar, persoanele care folosesc amfetamine sau opioide sau iau alte droguri ar trebui să evite să consume alcool (15). Interacțiunea dintre alcool și droguri sau medicamente poate modifica sau exacerba efectele amândurora și poate avea ca rezultat chiar și decesul.

Consumul de alcool ca „automedicație” și pentru schimbarea dispoziției nu este niciodată o idee bună. Dacă aveți dificultăți în a face față unei probleme de sănătate mintală, cel mai bun lucru este să solicitați ajutor de specialitate. De asemenea, sunt disponibile linii telefonice de asistență și alte resurse. În mod similar, dacă vă îngrijorează modul în care dumneavoastră sau o altă persoană consumați alcool și efectul acestuia asupra sănătății mintale, un specialist în sănătate vă poate ajuta să stabiliți nivelul de risc și cele mai adecvate intervenții sau tratamente.

References
  1. Abrahao, K.P., A.G. Salinas, and D.M. Lovinger, Alcohol and the Brain: Neuronal Molecular Targets, Synapses, and Circuits. Neuron, 2017. 96(6): p. 1223-1238.
  2. Sayette, M.A., The effects of alcohol on emotion in social drinkers. Behav Res Ther, 2017. 88: p. 76-89.
  3. Mental Health Foundation. Alcohol and mental health. 2020; Available from:
  4. Hunt, G.E., et al., Prevalence of comorbid substance use in major depressive disorder in community and clinical settings, 1990-2019: systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 2020. 266: p. 288-304.
  5. Becker, H.C., Influence of stress associated with chronic alcohol exposure on drinking. Neuropharmacology, 2017. 122: p. 115-126.
  6. Boden, J.M. and D.M. Fergusson, Alcohol and depression. Addiction, 2011. 106(5): p. 906-14.
  7. Li, J., et al., Effect of alcohol use disorders and alcohol intake on the risk of subsequent depressive symptoms: a systematic review and meta-analysis of cohort studies. Addiction, 2019. Published early online 16 January 2020.
  8. Thibaut, F., Anxiety disorders: a review of current literature. Dialogues Clin Neurosci, 2017. 19(2): p. 87-88.
  9. Stankewicz, H.A., J.R. Richards, and P. Salen, Alcohol Related Psychosis, in StatPearls. 2020, StatPearls Publishing, Copyright © 2020, StatPearls Publishing LLC.: Treasure Island (FL).
  10. Farren, C.K., K.P. Hill, and R.D. Weiss, Bipolar disorder and alcohol use disorder: a review. Curr Psychiatry Rep, 2012. 14(6): p. 659-66.
  11. Borges, G., et al., A meta-analysis of acute use of alcohol and the risk of suicide attempt. Psychol Med, 2017. 47(5): p. 949-957.
  12. American Psychiatric Association (APA), Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). 2013, APA: Arlington, VA.
  13. (NIAAA), N.I.o.A.A.a.A., Harmful interactions: mixing alcohol with medicines., NIAAA, Editor. 2014, NIAAA: Gaithersburg, MD.
  14. Linnoila, M., M.J. Mattila, and B.S. Kitchell, Drug interactions with alcohol. Drugs, 1979. 18(4): p. 299-311.
  15. Meier, P.J., [Alcohol, alcoholism and drugs]. Schweiz Med Wochenschr, 1985. 115(50): p. 1792-803.