Suport probleme cu alcoolul

Care este legătura dintre abuzul de alcool și violența domestică?

Violența domestică implică o combinație complexă de factori de risc. Deși există o legătură între un anume tip de violență domestică și abuzul de alcool, violența se produce și în lipsa alcoolului. Iată ce trebuie să știți.
dummy image
Care este legătura dintre abuzul de alcool și violența domestică?

Violența domestică se produce în toate țările și culturile și afectează orice grup social și economic. Aceasta include abuzuri fizice și psihice împotriva partenerului intim, copiilor și membrilor mai în vârstă ai familiei, dar afectează disproporționat femeile și copiii ca victime. Organizația Mondială a Sănătății estimează că violența asupra partenerului intim (VPI) reprezintă o treime din toate cazurile de violență împotriva femeilor de la nivel mondial (1), iar în unele țări, aproape jumătate dintre femei au avut parte de violență domestică (2, 3).

Studiile arată că problemele de personalitate, atitudinile culturale, regulile de gen și inegalitatea socială și economică sunt unele dintre principalele surse de violență domestică (4-6). Există și o legătură între violența domestică și problemele de sănătate mintală (5, 7, 8), iar prevalența tulburărilor psihice între infractorii violenți este ridicată (7).

Există o legătură între un anumit tip de violență domestică și consumul excesiv de alcool și alte substanțe. Dar violența domestică se produce și în absența alcoolului și este larg răspândită în unele țări în care alcoolul este interzis (1, 3, 9, 10).

Conexiunile dintre consumul de alcool și VPI și interacțiunea cu alți factori de risc sunt complicate (11-13). Conform celor care lucrează în domeniul prevenirii violenței domestice, consumul de alcool în sine nu generează violență. Majoritatea celor care consumă alcool nu-și agresează partenerii și familia, nici nu devin agresivi față de alții, iar agresorii sunt violenți și în lipsa alcoolului (14-16).

Însă, alcoolul reduce inhibițiile și unii pot deveni violenți sau agresivi atunci când beau excesiv (17-19). Studiile sugerează că posibilitatea apariției problemelor neuropsihice și a altor forme de afecțiuni cerebrale din cauza abuzului de alcool poate fi mai mare în rândul persoanelor care comit VPI decât în cazul populației generale (20). Cultura „masculinității toxice” este, de asemenea, un factor cheie în violența domestică (21) și poate fi asociată abuzului de alcool (22).

Studii desfășurate în mai multe țări și culturi au identificat o rată mai ridicată a abuzului de alcool printre victimele violenței domestice (23).

În timpul pandemiei de Covid-19 a sporit violența domestică, deoarece carantinele și restricțiile au făcut dificilă scăparea multor victime de agresori (24, 25). Deși unele studii au raportat o creștere a consumului de diferite substanțe în timpul pandemiei, inclusiv a abuzului de alcool, nu este clar dacă există o corelație între cele două (25).

Violența domestică nu are o singură cauză, ci presupune o combinație complexă de factori de risc diferiți. Abuzul de alcool nu este niciodată o scuză acceptabilă pentru violența domestică, indiferent de circumstanțe. Dacă vă știți ca fiind predispus spre reacții violente sau dacă aveți dificultăți în a vă controla furia, cel mai bine este să evitați să consumați alcool și să solicitați ajutor de specialitate.

Dacă sunteți victima violenței domestice sau aveți motive să credeți că altcineva ar putea fi, sunt disponibile modalități de sprijin. Adăposturile locale pentru femei, protecția copilului și numerele de telefon pentru sprijin în caz de abuz pot oferi îndrumare și sprijin.

Asistență telefonică națională pentru victimele violenței domestice:
https://anes.gov.ro/
References
  1. World Health Organization (WHO). Violence against women. 2017; Available from:
  2. Kazzaz, Y.M., et al., The epidemiology of domestic violence in Saudi Arabia: a systematic review. . International Journal of Public Health, 2019. 64: p. 1223-1232.
  3. World Health Organization (WHO). Global Health Observatory data: Violence against women.
  4. World Health Organization (WHO). Violence info. 2017; Available from:
  5. Cascardi, M., M. Chesin, and M. Kammen, Personality correlates of intimate partner violence subtypes: A latent class analysis. Aggress Behav, 2018. 44(4): p. 348-361.
  6. Vanderende, K.E., et al., Community-level correlates of intimate partner violence against women globally: a systematic review. Soc Sci Med, 2012. 75(7): p. 1143-55.
  7. Oram, S., et al., Systematic review and meta-analysis of psychiatric disorder and the perpetration of partner violence. Epidemiol Psychiatr Sci, 2014. 23(4): p. 361-76.
  8. Oram, S., H. Khalifeh, and L.M. Howard, Violence against women and mental health. Lancet Psychiatry, 2017. 4(2): p. 159-170.
  9. Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Violence against women., in OECD Social Indicators. 2019, OECD Publishing: Paris.
  10. Kazzaz, Y.M., et al., The epidemiology of domestic violence in Saudi Arabia: a systematic review. Int J Public Health, 2019. 64(8): p. 1223-1232.
  11. Lee, K.A., C.L. Bright, and G. Betz, Adverse Childhood Experiences (ACEs), Alcohol Use in Adulthood, and Intimate Partner Violence (IPV) Perpetration by Black Men: A Systematic Review. Trauma Violence Abuse, 2020: p. 1524838020953101.
  12. Bacchus, L.J., et al., Recent intimate partner violence against women and health: a systematic review and meta-analysis of cohort studies. BMJ Open, 2018. 8(7): p. e019995.
  13. Choenni, V., A. Hammink, and D. van de Mheen, Association Between Substance Use and the Perpetration of Family Violence in Industrialized Countries: A Systematic Review. Trauma Violence Abuse, 2017. 18(1): p. 37-50.
  14. National Domestic Abuse Helpline. Myths and excuses. 2020; Available from:
  15. DomesticShelters.org. Why we can't blame abuse on alcohol. 2020;
  16. Bennett, L. and P. Bland, Substance abuse and intimate partner violence. 2008, VAWnet, a project of the National Resource Center on Domestic Violence: Harrisburg, PA.
  17. Heinz, A.J., et al., Cognitive and neurobiological mechanisms of alcohol-related aggression. Nat Rev Neurosci, 2011. 12(7): p. 400-13.
  18. Källmén, H. and R. Gustafson, Alcohol and disinhibition. Eur Addict Res, 1998. 4(4): p. 150-62.
  19. World Health Organization (WHO), Global status report on violence prevention 2014. 2014, WHO: Geneva.
  20. Romero-Martinez, A. and L. Moya-Albiol, Neuropsychology of pepetrators of domestic violence: the role of traumatic brain injury and alcohol abuse and/or dependence. Revista Neurologia, 2013. 57: p. 515-522.
  21. Moore, T.M. and G.L. Stuart, A review of the literature on masculinity and partner violence. Psychology of Men & Masculinity, 2005. 6: p. 46-61.
  22. Rivera, A. and J. Scholar, Traditional masculinity: a review of toxicity rooted in social norms and gender socialization. . Advances in Nursing Science, 2020. 43: p. E1-E10.
  23. Devries, K.M., et al., Intimate partner violence victimization and alcohol consumption in women: a systematic review and meta-analysis. Addiction, 2014. 109(3): p. 379-91.
  24. Fatke, B., et al., [COVID-19 Crisis: Early Observations on a Pandemic's Psychiatric Problems]. Dtsch Med Wochenschr, 2020. 145(10): p. 675-681.
  25. Abdo, C., et al., Domestic violence and substance abuse during COVID19: A systematic review. Indian J Psychiatry, 2020. 62(Suppl 3): p. S337-s342.

Vă îngrijorează efectele consumului de alcool asupra organismului dumneavoastră?

Indiferent dacă este vorba de dumneavoastră sau de altă persoană, folosiți autoevaluarea noastră privind consumul de alcool pentru a înțelege riscurile.

Dacă dumneavoastră sau un cunoscut aveți probleme din cauza consumului de alcool, lista noastră cu rețele de sprijin este un bun punct de plecare.

Mai multe articole similare