Cum îți afectează consumul de alcool creierul, sistemul digestiv și inima?

Consumul de alcool îți afectează mecanismele organismului[1], iar amploarea efectelor depinde de mulți factori. Iată ce trebuie să știi.

O femeie îmbrăcată într-un maiou sport de culoarea mentei se află într-un decor exterior, pe fundal înfrunzit. Își ridică fața spre soare.
Credit imagine - Cum afectează consumul de alcool creierul, ficatul și inima?

Unul dintre primele organe afectate de consumul de alcool este creierul

Consumul de alcool nu va avea aceleași efecte asupra a două persoane diferite, însă, ca regulă generală, efectele consumului de alcool se resimt în câteva minute. Pe măsură ce etanolul ajunge la creier, acesta interacționează cu substanțele chimice și cu circuitele care îți determină emoțiile și starea de spirit, modul în care răspunzi la plăcere și durere și îți afectează coordonarea, mișcările și chiar respirația [2].

Consumul moderat te poate ajuta să fii mai dezinhibat(ă) și să te relaxezi, dar cu cât consumi mai mult, cu atât alcoolul îți scade capacitatea de a funcționa normal. Dacă consumi o cantitate mare de alcool într-un timp scurt, există riscul de a leșina. În cazuri extreme, anumite persoane care se intoxică foarte tare ca urmare a consumului de alcool pot intra în comă și chiar pot înceta să respire [3]. Toate aceste reacții îți afectează creierul.

Studiile au demonstrat că un consum excesiv și intens de alcool pe perioade lungi de timp poate modifica structura creierului [4]. Spre deosebire de alte organe, creierul nu se regenerează, astfel încât leziunile potențiale sunt ireversibile. Acesta este și unul dintre motivele pentru care consumul de alcool la vârste fragede nu este deloc o idee bună. Pe măsură ce creierul adolescenților se dezvoltă, consumul de alcool poate perturba modul în care se formează conexiunile neuronale, în special cele implicate în învățare și memorie [5, 6].

Unele studii științifice au arătat că, pentru anumite persoane mai în vârstă, un consum moderat de alcool poate avea un efect pozitiv asupra modului în care funcționează creierul, poate îmbunătăți procesele de cunoaștere și memorie și încetini declinul mental adesea observat odată cu îmbătrânirea [7-9].

Cu toate acestea, aceste efecte nu se aplică oricui și nu ar trebui să începi să consumi alcool din motive legate de sănătate. Doar un profesionist calificat în domeniul medical îți poate oferi sfaturi pe baza modului în care consumi alcool, a stării tale de sănătate și a stilului tău de viață. Adulții mai în vârstă pot avea nevoie de sfaturi de specialitate cu privire la consumul de alcool și efectele acestuia.

Este important să nu uităm că efectele consumului de alcool asupra sănătății sunt aceleași, indiferent dacă alegi să consumi bere, vin sau băuturi spirtoase distilate. Toate aceste băuturi au același efect asupra creierului și asupra celorlalte organe și mecanisme din corpul tău, în funcție de cât de mult consumi. Când vorbim de sănătate, nu există mai multe tipuri de alcool pur.

An older man is wearing a bright red sports jacket, and smiling. He is outside against a leafy background.
Credit imagine - Ilustrație cu un trunchi uman cu ficatul și stomacul expuse

Ficatul este principalul organ din corp care metabolizează alcoolul

Ficatul face parte din sistemul digestiv și are ca rol principal descompunerea alcoolului pe care îl consumi [21]. Etanolul din băuturile tale alcoolice este mai întâi transformat într-un compus numit acetaldehidă, care este toxic pentru corpul tău, prin urmare este rapid descompus și eliminat în urină.

Consumul prea mare de alcool îți va afecta serios ficatul [22]. Enzimele din ficat pot procesa aproximativ o băutură alcoolică pe oră; a consuma mai mult și într-un ritm mai rapid înseamnă că acetaldehida se acumulează și persistă în sânge, provocând efecte nedorite. Persoanele care consumă mult alcool pe perioade lungi de timp dezvoltă inflamația ficatului și o afecțiune numită ciroză în care țesuturile cu cicatrici se acumulează și împiedică ficatul să funcționeze normal.

Modul în care alcoolul îți afectează ficatul depinde și de alți factori [23]. Studiile arată că obezitatea și administrarea anumitor medicamente îți pot afecta ficatul, crescând inflamația și predispoziția la acumularea acetaldehidei. Dacă te preocupă efectul consumului de alcool asupra sănătății ficatului sau modul în care acesta poate interacționa cu medicamentele, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să discuți cu medicul tău pentru a obține recomandări corecte , adaptate situației tale.

An older lady wearing sportswear, and a towel around her neck, is outside exercising. She is smiling while listening to music.
Credit imagine - Ilustrație cu un trunchi uman cu inima expusă

Consumul de alcool are efecte diferite asupra inimii tale, în funcție de modul în care consumi alcool și de caracteristici individuale

Consumul excesiv de alcool nu este sănătos pentru inimă [24]. Poate provoca ritm cardiac neregulat, cunoscut sub numele de aritmie [25], chiar și după un singur episod în care ai consumat alcool în exces. Este posibil să fi auzit de „sindromul inimii de vacanță”, caz în care bătăile sincronizate ale camerelor inimii sunt întrerupte după un consum excesiv de alcool (și de mâncare), având adesea loc în timpul sărbătorilor [26]. Este posibil să te simți amețit(ă), cu mintea încețoșată și fără aer. Episoadele repetate de consum excesiv de alcool pot crește riscul de boli pe termen lung, cum ar fi insuficiența cardiacă sau accidentele vasculare cerebrale [27, 28]. Persoanele cu anumite afecțiuni cardiace sau cu un istoric de boli cardiace în familie pot primi recomandarea de a nu consuma deloc alcool.

Acestea fiind spuse, studiile efectuate pe parcursul mai multor decenii susțin ideea că, pentru unii adulți de vârstă mijlocie sau de vârsta a treia, un consum moderat de alcool poate fi benefic pentru inimă [28]. În comparație cu persoanele care nu consumă alcool , consumatorii de băuturi ușoare și cei cu consum moderat prezintă niveluri mai scăzute de colesterol și mai puține acumulări în vasele de sânge [29], reducându-le riscul de boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. Dar acest lucru nu se aplică în mod egal tuturor. Alți factori joacă un rol, incluzând vârsta, sexul și starea generală de sănătate. Chiar și cantități mici de alcool pot fi riscante pentru persoanele care iau anumite medicamente sau au alte afecțiuni medicale.

În ultimii ani, câțiva oameni de știință au pus la îndoială beneficiile unui consum moderat de alcool pentru sănătatea inimii, punând sub semnul întrebării posibile deficiențe în anumite studii cheie [30-32]. Cu toate acestea, există un acord unanim între oamenii de știință cu privire la efectul pe care consumul excesiv de alcool îl poate avea asupra inimii . Consumul constant și excesiv de alcool pe perioade lungi de timp poate crește șansele de a dezvolta boli de inimă. Deoarece efectele consumului de alcool sunt diferite pentru fiecare persoană în parte, este important să consulți un medic dacă ai întrebări despre consumul de alcool și impactul sau asupra inimii.

Consumul excesiv de alcool poate perturba echilibrul și funcționarea intestinului
Dr. Megan Rossi (PhD, RD)

Alcoolul îți afectează microbiomul intestinal, iar consumul excesiv de alcool poate contribui la creșterea inflamației la nivelul întregului corp

Dacă nu știai deja, menținerea sănătății intestinelor nu numai că susține o digestie corectă, ci îți influențeazăși sistemul imunitar (aproximativ 70% din sistemul tău imunitar se găsește în intestine), ajutându-te să lupți împotriva infecțiilor și să previi apariția anumitor boli, precum și să contribui la a avea o bună longevitate, sănătate mintală și multe altele. Acest lucru implică „ microbiomul” intestinal, ecosistemul de trilioane de microorganisme care lucrează pentru a-ți păstra corpul sănătos și funcțional și legătura lor cu aproape toate sistemele și funcțiile din organism.

Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în gestionarea inflamației,iar disfuncțiile în homeostazia (echilibrul) intestinelor tale au un efect de domino asupra multor aspecte ale sănătății tale generale.

Consumul excesiv de alcool este una dintre principalele cauze ale perturbării sistemului digestiv permițând mai multor bacterii inflamatorii să se dezvolte și inhibând bacteriile cunoscute pentru proprietățile lor antiinflamatorii [11]. Efectele pe termen scurt sunt evidente – poți avea reflux gastroesofagian, greață/vărsături, balonare sau diaree [12, 13 14]. Mahmureala este primul și cel mai evident semn al inflamației după un consum excesiv de alcool.

Pe termen lung, consumul excesiv de alcool face ca flora intestinală din microbiomul tău să fie mai puțin diversificată, crescând riscul sindromului de intestin permeabil și sindromului de intestin iritabil [15, 16]. Consumul excesiv de alcool a fost, de asemenea, legat de creșterea riscului de afecțiuni autoimune, boli neurodegenerative și unele tipuri de cancer [17 , 18, 19]. Toate acestea implică capacitatea redusă a organismului de a lupta împotriva inflamației.

Vestea bună este că microbiomul intestinal este rezistent și poate fi readus la o stare de bună funcționare prin reducerea consumului de alcool și modificarea dietei adoptarea unei diete variate pe bază de plante, ceea ce Dr. Megan Rossi (PhD, RD) numește Super Six (Șase super alimente) (fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, plus ierburi și condimente) pentru a-i permite microbiomului intestinal să-și revină [20]. Toate tipurile de băuturi alcoolice contribuie la creșterea inflamației atunci când sunt consumate în exces și pot afecta negativ microbiomul intestinal.,

Dr. Megan Rossi (PhD, RD), fondatoarea companiei The Gut Health Doctor, a declarat: „Alcoolul comunică în mod activ cu flora ta intestinală și poate modifica amestecul unic de microbi din tractul tău digestiv, adică o cantitate importantă de băuturi alcoolice poate schimba modul în care îți funcționează intestinele. Atunci când echilibrul microbian se modifică, se poate modifica și permeabilitatea intestinală (adică scurgeri intestinale), inflamația, digestia și chiar activitatea intestinală. Nu trebuie să renunți complet la alcool pentru a-ți susține sănătatea intestinală, dar a alege în cunoștință de cauză poate face o diferență reală. De exemplu, limitarea aportului total, alternarea cu consumul de băuturi răcoritoare nealcoolice, adăugarea de fructe de pădure congelate în apă minerală în loc de zahăr sau de băuturi mixate dietetice în băuturi spirtoase, alegerea de opțiuni cu o cantitate mai mare de polifenoli (compuși vegetali care sunt preferați de flora ta intestinală) cum ar fi vinul roșu, berea neagră și whisky-ul cu ghimbir, a nu consuma alcool pe stomacul gol, hrănirea microbiomului intestinal cu alimente vegetale bogate în fibre înainte și după consumul de alcool și hidratarea adecvată, toate acestea ajută. Mai mult, fii atent(ă) la modul în care corpul tău reacționează după consumul de alcool, observând cum îți simți intestinele după o porție de alcool. Prin creșterea gradului de conștientizare și prin pași mici care au rolul de a-ți susține activitatea intestinală, te poți bucura de ocazii sociale fără a-ți compromite pe termen lung sănătatea intestinelor.”

References
  1. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Alcohol's Effects on the Body. 2020; Available from:
  2. Abrahao, K.P., A.G. Salinas, and D.M. Lovinger, Alcohol and the Brain: Neuronal Molecular Targets, Synapses, and Circuits. Neuron, 2017. 96(6): p. 1223-1238.
  3. National Health Service (NHS). Alcohol poisoning. 2019; Available from:
  4. Sullivan, E.V., R.A. Harris, and A. Pfefferbaum, Alcohol's effects on brain and behavior. Alcohol Res Health, 2010. 33(1-2): p. 127-43.
  5. Spear, L.P., Effects of adolescent alcohol consumption on the brain and behaviour. Nat Rev Neurosci, 2018. 19(4): p. 197-214.
  6. Squeglia, L.M. and K.M. Gray, Alcohol and Drug Use and the Developing Brain. Curr Psychiatry Rep, 2016. 18(5): p. 46.
  7. Sinforiani, E., et al., The effects of alcohol on cognition in the elderly: from protection to neurodegeneration. Funct Neurol, 2011. 26(2): p. 103-6.
  8. Rehm, J., et al., Alcohol use and dementia: a systematic scoping review. Alzheimers Res Ther, 2019. 11(1): p. 1.
  9. Brust, J.C., Ethanol and cognition: indirect effects, neurotoxicity and neuroprotection: a review. Int J Environ Res Public Health, 2010. 7(4): p. 1540-57.
  10. van den Berg, H., van der Gaag, M., & Hendriks, H.. Influence of lifestyle on vitamin bioavailability. Int J Vitam Nut. Res, 2002. 72: 53–59.
  11. Engen, P.A. et al., The gastrointestinal microbiome: Alcohol effects on the composition of intestinal microbiota. Alcohol Res, 2015. 37(2): p. 223-36.
  12. Bala, S. et al., Acute binge drinking increases serum endotoxin and bacterial DNA levels in healthy individuals. PLoS ONE, 2014. 9(5): p. e96864.
  13. Stadlbauer, V., A. Horvath, & I. Komarova, A single alcohol binge impacts on neutrophil function without changes in gut barrier function and gut microbiome composition in healthy volunteers. PLoS ONE, 2019. 14(2): p. e0211703.
  14. Yegen, B.C., Lifestyle and peptic ulcer disease. Curr Pharm Des, 2018. 24(18): p. 2034-2040.
  15. Calleja-Conde, J. et al., The immune system through the lens of alcohol intake and gut microbiota. Int J Mol Sci, 2021. 22(14): p. 7485;
  16. Manos, J. The human microbiome in disease and pathology. APMIS, 2022. 130(12): p. 690-705.
  17. Jain, A., S. Madkan, & P. Patil, The role of gut microbiota in neurodegenerative diseases: Current insights and therapeutic implications. Cureus, 2023. 15(10): p. e47861.
  18. Sepich-Poore, G.D. et al., The microbiome and human cancer. Science, 2021. 37(6536): p. eabc4552;
  19. Cullin, N. et al. Microbiome and cancer. Cancer Cell, 2021. 39(1):p. 1317-1341.
  20. Gagliardi, A. et al., Rebuilding the gut microbiota ecosystem. Int J Environ Res Public Health, 2018. 15(8):1679.
  21. Cederbaum, A.I., Alcohol metabolism. Clin Liver Dis, 2012. 16(4): p. 667-85.
  22. Rocco, A., et al., Alcoholic disease: liver and beyond. World J Gastroenterol, 2014. 20(40): p. 14652-9.
  23. Roerecke, M., et al., Alcohol consumption and risk of liver cirrhosis: A systematic review and meta-analysis. Am J Gastroenterol, 2019. 114(10): p. 1574-1586.
  24. Mostofsky, E., et al., Alcohol and immediate risk of cardiovascular events: A systematic review and dose-response meta-analysis. Circulation, 2016. 133(10): p. 979-87.
  25. Wong, C.X., S.J. Tu & G.M. Marcus, Alcohol and arrhythmias. JACC Clin Electrophysiol, 2023. 9(2): p. 266-279.
  26. Gallagher, C., et al., Alcohol and incident atrial fibrillation - A systematic review and meta-analysis. Int J Cardiol, 2017. 246: p. 46-52.
  27. National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine. Review of Evidence on Alcohol and Health, 2025. Washington, DC: The National Academies Press. Available at:
  28. Piano, M. R. et al., Alcohol use and cardiovascular disease: A scientific statement from the American Heart Association. Circulation, 2025. 152(1): p. e7-e21.
  29. Cauley, J.A., et al., Studies on the association between alcohol and high density lipoprotein cholesterol: possible benefits and risks. Adv Alcohol Subst Abuse, 1987. 6(3): p. 53-67.
  30. Goel, S., A. Sharma, & A. Garg, Effect of Alcohol Consumption on Cardiovascular Health. Curr Cardiol Rep, 2018. 20(4): p. 19.
  31. Naimi, T.S., et al., Selection biases in observational studies affect associations between 'moderate' alcohol consumption and mortality. Addiction, 2017. 112(2): p. 207-214.
  32. Stockwell, T., et al., Do "moderate" drinkers have reduced mortality risk? A systematic eeview and meta-analysis of alcohol consumption and all-cause mortality. J Stud Alcohol Drugs, 2016. 77(2): p. 185-98.