O femeie cu părul scurt și creț, îmbrăcată într-un pulover tricotat cu dungi, stă așezată undeva în interior, pe o canapea galbenă. Privește gânditoare undeva în afara cadrului.
Álcool X Corp

Cum vă afectează fizic consumul de alcool? Depinde cine sunteți

8   minute de citire

De ce unii se amețesc rapid, în timp ce alții rezistă la băutură? Și de ce unele persoane nu ar trebui să consume deloc alcool? Iată câțiva factori care determină modul în care consumul de alcool ne poate afecta în mod diferit pe fiecare dintre noi.

Bărbații și femeile procesează diferit alcoolul
O femeie îmbrăcată într-un maiou sport de culoarea mentei se află într-un decor exterior, pe fundal înfrunzit. Își ridică fața spre soare.
Credit imagine - Ilustrație cu siluetele alăturate ale unui bărbat și a unei femei, cărora li se văd doar capul și umerii

Femeile sunt, în general, de dimensiune mai mică decât bărbații, iar corpul lor conține mai multă grăsime și mai puțină apă. Aceasta înseamnă că alcoolul din fiecare băutură consumată de o femeie va fi, în final, mai concentrat în corpul ei decât aceeași cantitate din corpul unui bărbat, iar femeia va resimți efectul alcoolului mai rapid (1, 2).

Totodată, organismul unei femei descompune mai lent alcoolul decât organismul unui bărbat. Durează mai mult până la dispariția alcoolului din organism. Aceste diferențe joacă un rol în cazul efectului pe care consumul de alcool îl poate avea asupra sănătății bărbaților și femeilor (3, 4). Persoanele transsexuale și cele aflate în procesul de schimbare a sexului trebuie să consulte medicul în privința modului în care pot fi afectate de alcool.

Modul în care organismul procesează alcoolul depinde de vârstă

Este cunoscut faptul că adolescenții și copiii procesează alcoolul diferit de adulți, deoarece organismul lor este încă în formare. Din acest motiv, consumul de alcool la vârste tinere poate conduce la efecte vătămătoare mai târziu în viață (5, 6). Majoritatea țărilor au legi care stabilesc o limită de vârstă legală sub care consumul de alcool nu este permis, iar tinerii care nu au atins această vârstă nu trebuie să consume alcool (7).

Dar vârsta stabilește și modul în care persoanele mai în vârstă procesează alcoolul (8). Consumul de alcool afectează persoanele vârstnice într-un mod diferit de tineri și adulții de vârstă mijlocie. Pe măsură ce îmbătrânim, pierdem o parte din capacitatea de a procesa alcoolul (9). Poate rămâne în corp mai mult timp, iar, din acest motiv, este posibil să-i resimțim efectele într-un mod diferit.

Pe măsură ce îmbătrânim, în general, este mai probabil să avem probleme de sănătate decât adulții tineri, iar unele dintre acestea pot fi agravate de consumul de alcool. Este, de asemenea, mai probabil să luăm medicamente care pot interacționa cu alcoolul (10). Întotdeauna este recomandabil să consultăm specialiștii în sănătate cu privire la consumul de alcool și la modul în care ne afectează, în special pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Contează dimensiunea corporală și greutatea

În general, persoanele corpolente resimt efectele alcoolului după mai mult timp decât persoanele minione. Dimensiunea corporală și greutatea influențează durata de procesare, mai mare sau mai mică, a alcoolului (11). Totodată influențează și cât de repede resimțiți un efect intoxican.

În ciuda acestor diferențe, oricine, indiferent dacă este corpolent sau minion, slab sau supraponderal, este susceptibil la efectele alcoolului, inclusiv dăunătoare din cauza consumului excesiv.

Modul în care resimțiți consumul de alcool depinde de starea de sănătate generală
 Ilustrație cu o inimă cu o roată dințată și linia frecvenței cardiace, pentru a ilustra starea generală de sănătate
Credit imagine - Ilustrație cu o inimă cu o roată dințată și linia frecvenței cardiace, pentru a ilustra starea generală de sănătate

Cum vă simțiți după ce consumați alcool poate depinde de starea de sănătate sau de diversele afecțiuni medicale pe care le aveți, precum și de administrarea unor medicamente și de tipul acestora. Persoanelor care suferă de anumite boli sau afecțiuni li se poate recomanda să-și reducă consumul de alcool sau să nu consume deloc (12-15). Dacă vă aflați sub tratament pentru o boală, ar trebui să consultați un specialist în sănătate cu privire la consumul de băuturi alcoolice.

Medicamentele includ, adeseori, avertismente importante ce recomandă să nu se consume alcool, deoarece pot exista interacțiuni care pot afecta cum vă simțiți, starea psihică și eficiența medicamentului(10).

Caracteristicile genetice moștenite joacă un rol în modul în care vă poate afecta alcoolul
 Ilustrație cu trei spirale duble
Credit imagine - Ilustrație cu trei spirale duble

Unele persoane nu pot procesa eficient alcoolul din cauza unei diferențe genetice care afectează modul în care acesta este descompus în organism (16, 17). Această variantă genetică este mai întâlnită la persoane cu origine chineză, japoneză sau coreeană, decât la celelalte grupuri etnice (18). Chiar dacă, în general, sunt sănătoși, oamenii cu această deficiență se înroșesc la față când consumă alcool și se simt rău și amețiți, chiar dacă consumă doar cantități reduse de alcool.

Istoricul familial și genetica sunt, de asemenea, parte din motivul pentru care unii pot dezvolta tulburări asociate consumului de alcool (TCA) sau ”alcoolism") (16, 19). În unele familii, această tulburare poate fi transmisă din generație în generație (20, 21). Persoanele care au probleme cu consumul de alcool sau care nu reușesc să-l stopeze, trebuie să consulte un specialist în sănătate pentru recomandări și pot necesita tratament.

Folosirea medicamentelor modifică modul în care resimțiți efectele alcoolului

Alcoolul acționează asupra creierului și sistemului nervos, asupra cărora produce multe dintre efectele sale. Natura și amplitudinea acestor efecte depinde de cantitatea consumată precum și de vârstă, greutate, sex și de numeroși alți factori discutați în această secțiune.

Drogurile precum canabisul, opiaceele, amfetaminele și altele, indiferent dacă sunt legale sau ilegale, acționează, de asemenea, asupra creierului (22, 23). Este posibil să interacționeze cu alcoolul, iar efectul lor combinat poate fi puternic și imprevizibil (24). Combinația dintre droguri și alcool poate fi periculoasă și potențial letală, în funcție de cantitatea de alcool consumată și de drogurile utilizate. Nu trebuie amestecat consumul de alcool cu medicamentele eliberate pe bază de rețetă fără a consulta un specialist în sănătate. Desigur, nu trebuie să luați niciodată droguri, dar mai ales în combinație cu alcool.

Alimentele și lichidele consumate au efect asupra modului în care organismul procesează alcoolul

Motivul este simplu. Alimentele reduc rata de absorbție a alcoolului în fluxul sanguin și viteza cu care resimțiți efectele sale (11). Dacă sunteți bine hidratat prin consumarea de lichide nealcoolice și apă, acest lucru vă ajută organismul să proceseze alcoolul și să-l elimine după descompunere. Este întotdeauna o bună idee să consumați alimente atunci când consumați alcool și să alternați alcoolul cu alte băuturi.

Dar consumul de alimente și lichide nu vă va împiedica să vă îmbătați, nici nu vă va ajuta să combateți efectele pe care consumul excesiv de alcool le are asupra organismului.

References
  1. Harvard Health Publishing. Alcohol's effects on the body. 2014; Available from:
  2. Thomasson, H.R., Gender differences in alcohol metabolism. Physiological responses to ethanol. Recent Dev Alcohol, 1995. 12: p. 163-79.
  3. Erol, A. and V.M. Karpyak, Sex and gender-related differences in alcohol use and its consequences: Contemporary knowledge and future research considerations. Drug Alcohol Depend, 2015. 156: p. 1-13.
  4. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Women and alcohol. 2019; Available from:
  5. Spear, L.P., Effects of adolescent alcohol consumption on the brain and behaviour. Nat Rev Neurosci, 2018. 19(4): p. 197-214.
  6. Lees, B., et al., Effect of alcohol use on the adolescent brain and behavior. Pharmacol Biochem Behav, 2020. 192: p. 172906.
  7. International Alliance for Responsible Drinking (IARD). Minimum legal age limits. 2020; Available from:
  8. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Older adults. 2020; Available from:
  9. Meier, P. and H.K. Seitz, Age, alcohol metabolism and liver diseases. Current Opinions in Clinical Nutrition and Metabolic Care, 2008. 11: p. 21026.
  10. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Harmful interactions: mixing alcohol with medicines. 2014; Available from:
  11. Cederbaum, A.I., Alcohol metabolism. Clin Liver Dis, 2012. 16(4): p. 667-85.
  12. Puddey, I.B. and L.J. Beilin, Alcohol is bad for blood pressure. Clin Exp Pharmacol Physiol, 2006. 33(9): p. 847-52.
  13. Mental Health Foundation. Alcohol and mental health. 2020; Available from:
  14. Engler, P.A., S.E. Ramsey, and R.J. Smith, Alcohol use of diabetes patients: the need for assessment and intervention. Acta Diabetol, 2013. 50(2): p. 93-9.
  15. British Heart Foundation (BHF). Heart conditions and alcohol. 2020; Available from:
  16. Edenberg, H.J., The genetics of alcohol metabolism: role of alcohol dehydrogenase and aldehyde dehydrogenase variants. Alcohol Res Health, 2007. 30(1): p. 5-13.
  17. Iwahashi, K. and H. Suwaki, Ethanol metabolism, toxicity and genetic polymorphism. Addict Biol, 1998. 3(3): p. 249-59.
  18. Edenberg, H.J., J. Gelernter, and A. Agrawal, Genetics of Alcoholism. Curr Psychiatry Rep, 2019. 21(4): p. 26.
  19. Cservenka, A., Neurobiological phenotypes associated with a family history of alcoholism. Drug Alcohol Depend, 2016. 158: p. 8-21.
  20. Sanchez-Roige, S., A.A. Palmer, and T.K. Clarke, Recent Efforts to Dissect the Genetic Basis of Alcohol Use and Abuse. Biol Psychiatry, 2020. 87(7): p. 609-618.
  21. Volkow, N.D. and M. Morales, The Brain on Drugs: From Reward to Addiction. Cell, 2015. 162(4): p. 712-25.
  22. Koob, G.F. and N.D. Volkow, Neurobiology of addiction: a neurocircuitry analysis. Lancet Psychiatry, 2016. 3(8): p. 760-773.
  23. Singh, A.K., Alcohol Interaction with Cocaine, Methamphetamine, Opioids, Nicotine, Cannabis, and gamma-Hydroxybutyric Acid. Biomedicines, 2019. 7(1).