Ce rol au istoricul familial și cel medical pentru modul în care vă afectează consumul de alcool?

Istoricul familial și cel medical pot avea un impact major asupra modului în care vă afectează consumul de alcool, spre deosebire de alte persoane. Iată cinci lucruri de reținut.
Ce rol au istoricul familial și cel medical pentru modul în care vă afectează consumul de alcool?
Ce rol au istoricul familial și cel medical pentru modul în care vă afectează consumul de alcool?

Unele persoane moștenesc caracteristici genetice care le pot face mai sensibile la efectele consumului de alcool (1, 2)

Dacă ați moștenit aceste gene, puteți fi mai puțin apt să eliminați moleculele toxice produse atunci când organismul metabolizează alcoolul consumat (3). Pe măsură ce se acumulează substanțele toxice, fața vi se poate înroși și puteți să vă simțiți rău sau puteți avea amețeli. Dacă consumați alcool în exces și aveți aceste gene, este posibil să crească și posibilitatea dezvoltării altor probleme de sănătate în timp. Această variantă genetică este mai întâlnită la persoane de origine chineză, japoneză sau coreeană (4).

Istoricul medical influențează modul în care sunteți afectat de alcool

Istoricul medical și starea de sănătate joacă un rol important asupra modului în care vă afectează consumul de alcool. Unele afecțiuni, inclusiv tensiunea arterială ridicată, pulsul neregulat (5) și bolile hepatice (6) pot fi agravate de consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool pe perioade îndelungate poate spori și probabilitatea de a dezvolta unele dintre aceste afecțiuni.

Dacă persoanele care suferă de anxietate sau tulburări de dispoziție consumă excesiv alcool (7, 8), probabilitatea ca aceste persoane să dezvolte o Tulburare asociată Consumului de Alcool (TCA) poate crește. Iar consumul excesiv de alcool în mod regulat poate slăbi sistemul imunitar (9).

Un istoric familial cu privire la abuzul de alcool vă poate crește propriul risc

În unele familii, TCA, care include alcoolismul, este transmisă din generație în generație (10-12). Dar dezvoltarea ”alcoolismului” implică mai mult decât istoricul familial: este o interacțiune complexă între gene și mediu (1, 13). Această relație este diferită pentru fiecare persoană.

Dacă sunteți de părere că o persoană din familia dvs. suferă de TCA sau sunteți îngrijorat de cantitatea de alcool consumată de dvs., care ar putea fi o problemă, cea mai bună abordare este să consultați un specialist în sănătate care vă poate ajuta să evaluați riscul.

Relațiile de familie pot spori riscul dvs. de a dezvolta probleme în legătură cu consumul de alcool

Persoanele care provin din familii cu un istoric de abuz de alcool, violență domestică sau neglijare a copiilor și/sau în care relațiile interpersonale sunt dificile, pot fi expuse unui risc mai mare de a consuma excesiv alcool (14, 15). Consumul ridicat și frecvent de alcool poate fi o strategie de adaptare și se poate transforma într-o problemă.

Dar relațiile de familie sunt și unul dintre cei mai puternici factori de protecție împotriva problemelor cu consumul de alcool

O familie care vă sprijină și care se implică în viața dvs., cu o comunicare deschisă, în special între părinți și copii (16), poate ajuta la prevenirea problemelor cu consumul de alcool și inspira alegeri pentru un stil de viață și o conduită sănătoase.

References
  1. Bierut, L.J., et al., A genome-wide association study of alcohol dependence. Proc Natl Acad Sci U S A, 2010. 107(11): p. 5082-7.
  2. Edenberg, H.J., The genetics of alcohol metabolism: role of alcohol dehydrogenase and aldehyde dehydrogenase variants. Alcohol Res Health, 2007. 30(1): p. 5-13.
  3. Whitfield, J.B., ADH and ALDH genotypes in relation to alcohol metabolic rate and sensitivity. Alcohol Alcohol Suppl, 1994. 2: p. 59-65.
  4. Iwahashi, K. and H. Suwaki, Ethanol metabolism, toxicity and genetic polymorphism. Addict Biol, 1998. 3(3): p. 249-59.
  5. Gardner, J.D. and A.J. Mouton, Alcohol effects on cardiac function. Compr Physiol, 2015. 5(2): p. 791-802.
  6. Seitz, H.K., et al., Alcoholic liver disease. Nat Rev Dis Primers, 2018. 4(1): p. 16.
  7. Palmisano, M. and S.C. Pandey, Epigenetic mechanisms of alcoholism and stress-related disorders. Alcohol, 2017. 60: p. 7-18.
  8. McHugh, R.K. and R.D. Weiss, Alcohol use disorder and depressive disorders. Alcohol Research, 2019. 40(1): p. arcr.v40.1.01.
  9. Barr, T., et al., Opposing effects of alcohol on the immune system. Prog Neuropsychopharmacol Biol Psychiatry, 2016. 65: p. 242-51.
  10. Cservenka, A., Neurobiological phenotypes associated with a family history of alcoholism. Drug Alcohol Depend, 2016. 158: p. 8-21
  11. Stickel, F., et al., The genetics of alcohol dependence and alcohol-related liver disease. J Hepatol, 2017. 66(1): p. 195-211
  12. Sanchez-Roige, S., A.A. Palmer, and T.K. Clarke, Recent Efforts to Dissect the Genetic Basis of Alcohol Use and Abuse. Biol Psychiatry, 2020. 87(7): p. 609-618.
  13. Edenberg, H.J., J. Gelernter, and A. Agrawal, Genetics of Alcoholism. Curr Psychiatry Rep, 2019. 21(4): p. 26.
  14. Dragan, M. and J. Hardt, Childhood adversities and risk for problematic alcohol use. Addict Behav, 2016. 59: p. 65-71.
  15. Fenton, M.C., et al., Combined role of childhood maltreatment, family history, and gender in the risk for alcohol dependence. Psychological Medicine, 2013. 43(5): p. 1045-1057.
  16. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Parenting to prevent childhood alcohol use. 2020; Available from: