Cum afectează consumul de alcool starea generală de sănătate?

Deși impactul consumului de alcool variază între adulți, iar pentru unii este bine să nu consume alcool deloc, există informații pe care le puteți reține.
Cum afectează consumul de alcool starea generală de sănătate?
Cum afectează consumul de alcool starea generală de sănătate?

Atunci când oamenii consumă prea mult alcool, consecințele pe termen scurt nu sunt plăcute

Starea de ebrietate afectează viteza de reacție și gândirea, ceea ce poate duce la vătămarea personală sau a altora (1, 2). Prea mult alcool vă poate face să vă simțiți rău pe moment sau poate provoca mahmureală a doua zi. Iar dacă volumul de alcool consumat a fost extrem de mare, puteți ajunge la spital cu intoxicație etilică (3). Cel mai bun mod de a evita aceste consecințe ale consumului de alcool este de a nu depăși nivelurile menționate în recomandările oficiale privind consumul de alcool și de a evita total consumul de alcool în cazul în care conduceți sau dacă vă implicați în orice activitate cu potențial de risc.

Consumul de alcool vă poate afecta sănătatea și are efecte diferite asupra multor organe

a. Efectul negativ al consumului excesiv de alcool asupra sănătății

Numeroase studii au arătat că persoanele care au un consum ridicat de alcool în mod regulat pot dezvolta diferite afecțiuni în timp, inclusiv afecțiuni hepatice (4, 5), tensiune arterială ridicată (6, 7), afecțiuni cardiace (8) și unele tipuri de cancer (9-11). Cercetările au arătat conexiuni între consumul scăzut sau moderat de alcool și riscul de apariție a cancerului mamar la femei (11-13).

Efectul potențial al consumului de alcool asupra sănătății implică factori suplimentari volumului de alcool consumat, precum istoricul familial, caracteristicile genetice și stilul de viață. Însă nu este nicio îndoială că alcoolul în exces are un efect negativ asupra sănătății, indiferent de acești factori. În plus, vă poate afecta și sănătatea mintală și emoțională, nu doar cea fizică. Dacă aveți întrebări privind modul în care consumul de alcool vă poate afecta sănătatea, cel mai bun lucru este să consultați un specialist în sănătate pentru a primi recomandări.

b. Efectul consumului de alcool asupra organelor

Alcoolul consumat vă va afecta organele, dar acest efect va fi mai puternic asupra unor persoane decât asupra altora (2). De asemenea, depinde de cantitatea consumată, de starea de sănătate și de cât de eficient procesează organismul dumneavoastră alcoolul.

Creierul este ținta principală a alcoolului consumat (14). Comunicarea, atât în interiorul creierului cât și între creier și restul corpului, este afectată de consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool poate încetini viteza de reacție, vă poate afecta coordonarea și reduce acuitatea organelor de simț, crescând probabilitatea producerii unui accident. Alcoolul încetinește și sistemul nervos, precum și capacitatea de a procesa informațiile și de a reacționa, ceea ce va îngreuna capacitatea dumneavoastră de a gândi rațional. Vă poate afecta de asemenea și gândirea, punându-vă pe dumneavoastră și pe cei din jur în situații periculoase.

Cantitatea de alcool consumată vă va afecta ficatul, mai ales dacă beți excesiv (15, 16). Acesta este responsabil cu metabolizarea alcoolului consumat și cu procesarea substanțelor toxice produse. Deoarece acesta poate procesa aproximativ o băutură pe oră, consumul unei cantități suplimentare nu înseamnă doar că în sânge va intra o cantitate mai mare de alcool și se va instaura starea de ebrietate, dar și că aceste substanțe toxice se vor acumula în ficat. În timp, toate aceste toxine vor fi metabolizate și eliminate din organism prin urină. Dar, între timp, acesea pot afecta grav ficatul (5, 15, 16 30). Persoanele cu un consum ridicat de alcool pe o perioadă îndelungată, pot dezvolta o afecțiune denumită ciroză hepatică.

La anumite persoane este posibil ca un consum moderat de alcool să reducă riscul de afecțiuni cardiace și de accidente vasculare cerebrale (17). Dar pentru alții, consumul moderat de alcool poate fi riscant. În cazul femeilor, sporește riscul de apariție a cancerului mamar (12) și poate afecta fătul, în situația femeilor însărcinate (18). Consumul moderat de alcool este dăunător pentru tinerii sub vârsta legală pentru consum de alcool (19, 20). Dacă aveți un consum ridicat sau impulsiv de alcool, este posibil să expuneți sănătatea inimii unor riscuri și să creșteți posibilitatea apariției bolilor cardiovasculare. Însă, indiferent cine sunteți, consumul ridicat de alcool este riscant pentru toți.

Dacă vă îngrijorează modul în care consumul de alcool vă poate afecta sănătatea în general sau a oricărui organ din corp, cea mai bună abordare este să vă adresați unui specialist în sănătate. Împreună puteți identifica nivelul de risc și cel mai bun mod de a proceda. Pentru a vă ajuta să luați decizii în cunoștință de cauză, autoritățile medicale din numeroase țări au pus la punct recomandări referitoare la consumul de alcool și la efectul alcoolului asupra sănătății. Pentru a reduce la minim potențialele riscuri este întotdeauna bine să consumați alcool între aceste limite recomandate.

Asistentă care ia tensiunea unei paciente
Asistentă care ia tensiunea unei paciente

Posibilele beneficii ale consumului moderat de alcool

Studiile medicale au arătat că, unele persoane care consumă moderat alcool, pot prezenta un risc mai redus de apariție a unor probleme de sănătate, prin comparație cu cei care nu consumă sau cu cei care consumă excesiv alcool. Printre aceste afecțiuni se numără afecțiunile cardiace (17, 21) și diabetul de tip 2 (22, 23). Totodată, în cazul unor adulți mai în vârstă expuși riscului de demență, alcoolul poate avea un efect benefic asupra memoriei și funcționării creierului (24-26). Dovezile sugerează că aceste posibile beneficii se aplică, în primul rând, adulților de vârstă mijlocie și vârstnicilor. Deși au fost identificate riscuri reduse pentru bărbați și femei, efectele specifice pot fi, oarecum, diferite.

Studii desfășurate de-a lungul mai multor ani și în multe țări, au evidențiat faptul că persoanele care consumă moderat alcool au și un risc general mai redus de deces din cauza tuturor afecțiunilor și vătămărilor adunate la un loc (27-29). Acest risc mediu este denumit și mortalitate ”din toate cauzele”. Cu alte cuvinte, în medie, persoanele care consumă puțin alcool sau moderat au rate de deces mai reduse, având în considerare toate cauzele combinate, decât cele care se abțin total de la consumul de alcool sau cele care consumă mult sau excesiv. Riscul crește direct proporțional cu cantitatea de alcool consumată.

Această relație de risc este descrisă printr-o curbă care arată ca litera „J” și denumită adeseori „curba J”. Deși unele studii recente au contrazis aceste rezultate (30), noi studii continuă să susțină această relație (27, 29, 31, 32). Totuși, toate aceste studii privind mortalitatea din toate cauzele, indiferent de rezultate, sunt constatatoare și limitate. Știința continuă să evolueze în acest domeniu.

Însă, este important de reținut că noțiunea de „mortalitate din toate cauzele” și reducerea riscului reprezintă o medie a unor populații întregi. Riscul de deces, indiferent de cauză, diferă pentru fiecare persoană și depinde de numeroși factori de risc, abordați în alte secțiuni.

Dacă actualmente nu consumați alcool, nu trebuie să începeți să consumați din motive de sănătate. Alcoolul afectează în mod diferit persoanele și efectul său nu este identic pentru toată lumea. Pentru reducerea la minim a riscului este bine să respectați recomandările oficiale. Șeful autorităţii naţionale de sănătate publică din Marea Britanie recomandă o limită maximă a consumului de alcool pentru bărbați și femei de 14 unități pe săptămână (33, 34).

References
  1. Sullivan, E.V., R.A. Harris, and A. Pfefferbaum, Alcohol's effects on brain and behavior. Alcohol Res Health, 2010. 33(1-2): p. 127-43.
  2. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Alcohol's Effects on the Body. 2020; Available from:
  3. Jung, Y.C. and K. Namkoong, Alcohol: intoxication and poisoning - diagnosis and treatment. Handb Clin Neurol, 2014. 125: p. 115-21.
  4. Seitz, H.K., et al., Alcoholic liver disease. Nat Rev Dis Primers, 2018. 4(1): p. 16.
  5. Roerecke, M., et al., Alcohol Consumption and Risk of Liver Cirrhosis: A Systematic Review and Meta-Analysis. Am J Gastroenterol, 2019. 114(10): p. 1574-1586.
  6. Hillbom, M., P. Saloheimo, and S. Juvela, Alcohol consumption, blood pressure, and the risk of stroke. Curr Hypertens Rep, 2011. 13(3): p. 208-13.
  7. Puddey, I.B. and L.J. Beilin, Alcohol is bad for blood pressure. Clin Exp Pharmacol Physiol, 2006. 33(9): p. 847-52.
  8. Gardner, J.D. and A.J. Mouton, Alcohol effects on cardiac function. Compr Physiol, 2015. 5(2): p. 791-802.
  9. International Agency for Research on Cancer (IARC), Alcohol Consumption and Ethyl Carbamate, in IARC Monographs on the Identification of Carcinogenic Hazards to Humans. 2010, IARC: Lyon.
  10. National Cancer Institute (NCI). Risk factors for cancer. 2015; Available from:
  11. World Cancer Research Fund International (WCRFI), Diet, Nutrition, Physical Activity and Cancer: a Global Perspective. 2018, WCRFI: London.
  12. Bagnardi, V., et al., Alcohol consumption and site-specific cancer risk: a comprehensive dose-response meta-analysis. Br J Cancer, 2015. 112(3): p. 580-93.
  13. Tamimi, R.M., et al., Population Attributable Risk of Modifiable and Nonmodifiable Breast Cancer Risk Factors in Postmenopausal Breast Cancer. Am J Epidemiol, 2016. 184(12): p. 884-893.
  14. Abrahao, K.P., A.G. Salinas, and D.M. Lovinger, Alcohol and the Brain: Neuronal Molecular Targets, Synapses, and Circuits. Neuron, 2017. 96(6): p. 1223-1238.
  15. Rocco, A., et al., Alcoholic disease: liver and beyond. World J Gastroenterol, 2014. 20(40): p. 14652-9.
  16. Cederbaum, A.I., Alcohol metabolism. Clin Liver Dis, 2012. 16(4): p. 667-85.
  17. Ronksley, P.E., et al., Association of alcohol consumption with selected cardiovascular disease outcomes: a systematic review and meta-analysis. Bmj, 2011. 342: p. d671.
  18. Caputo, C., E. Wood, and L. Jabbour, Impact of fetal alcohol exposure on body systems: A systematic review. Birth Defects Res C Embryo Today, 2016. 108(2): p. 174-80.
  19. Lees, B., et al., Effect of alcohol use on the adolescent brain and behavior. Pharmacol Biochem Behav, 2020. 192: p. 172906.
  20. Spear, L.P., Effects of adolescent alcohol consumption on the brain and behaviour. Nat Rev Neurosci, 2018. 19(4): p. 197-214.
  21. Kannel, W.B. and R.C. Ellison, Alcohol and coronary heart disease: the evidence for a protective effect. Clin Chim Acta, 1996. 246(1-2): p. 59-76.
  22. Li, X.H., et al., Association between alcohol consumption and the risk of incident type 2 diabetes: a systematic review and dose-response meta-analysis. Am J Clin Nutr, 2016. 103(3): p. 818-29.
  23. Neuenschwander, M., et al., Role of diet in type 2 diabetes incidence: umbrella review of meta-analyses of prospective observational studies. Bmj, 2019. 366: p. l2368.
  24. Sinforiani, E., et al., The effects of alcohol on cognition in the elderly: from protection to neurodegeneration. Funct Neurol, 2011. 26(2): p. 103-6.
  25. Brust, J.C., Ethanol and cognition: indirect effects, neurotoxicity and neuroprotection: a review. Int J Environ Res Public Health, 2010. 7(4): p. 1540-57.
  26. Rehm, J., et al., Alcohol use and dementia: a systematic scoping review. Alzheimers Res Ther, 2019. 11(1): p. 1.
  27. Colpani, V., et al., Lifestyle factors, cardiovascular disease and all-cause mortality in middle-aged and elderly women: a systematic review and meta-analysis. Eur J Epidemiol, 2018. 33(9): p. 831-845.
  28. Di Castelnuovo, A., et al., Alcohol dosing and total mortality in men and women: an updated meta-analysis of 34 prospective studies. Arch Intern Med, 2006. 166(22): p. 2437-45.
  29. Xuan, Z., Consuming 100 g/week or less of alcohol was associated with the lowest risk of all-cause mortality. BMJ Evid Based Med, 2019. 24(3): p. 117-118.
  30. Stockwell, T., et al., Do "Moderate" Drinkers Have Reduced Mortality Risk? A Systematic Review and Meta-Analysis of Alcohol Consumption and All-Cause Mortality. J Stud Alcohol Drugs, 2016. 77(2): p. 185-98.
  31. Li, Y., et al., Impact of Healthy Lifestyle Factors on Life Expectancies in the US Population. Circulation, 2018. 138(4): p. 345-355.
  32. Wood, A.M., et al., Risk thresholds for alcohol consumption: combined analysis of individual-participant data for 599 912 current drinkers in 83 prospective studies. Lancet, 2018. 391(10129): p. 1513-1523.
  33. U.K. Government, UK Chief Medical Officers' Low Risk Drinking Guidelines. 2016, UK Government: London.
  34. U.K. National Health Service (NHS). Alcohol units. 2018; Available from: