Cum afectează consumul de alcool creierul, ficatul și inima?

Alcoolul consumat vă afectează organele (1) în momentul în care consumați alcool, dar amploarea efectelor depinde de numeroși factori. Iată ce trebuie să știți.
Cum afectează consumul de alcool creierul, ficatul și inima?
Cum afectează consumul de alcool creierul, ficatul și inima?
 Ilustrație cu un cap uman cu creierul expus
Ilustrație cu un cap uman cu creierul expus

Primul organ afectat de consumul de alcool este creierul

Fiecare persoană va resimți în mod diferit efectele consumului de alcool, dar efectele asupra creierului se resimt, de obicei, în câteva minute. Pe măsură ce ajunge la creier, etanolul interacționează cu substanțele chimice și căile care determină emoțiile și dispozițiile, modul de a reacționa la plăcere și durere și care reglează coordonarea, mișcarea și chiar respirația (2).

Atunci când este consumat cu moderație, alcoolul vă poate face să fiți mai puțin inhibat și mai relaxat. Însă, cu cât cantitatea consumată este mai mare, cu atât mai mult alcoolul acționează ca un deprimant. Dacă veți consuma o cantitate foarte ridicată de alcool într-un interval scurt de timp, riscați să leșinați. Persoanele care ajung într-o stare de ebrietate gravă, pot intra în comă și respirația li se poate opri (3). Toate aceste reacții implică diferite regiuni din creier.

Cercetările au arătat că alcoolul consumat abuziv și în cantități ridicate pe perioade îndelungate poate modifica structura creierului (4). Spre deosebire de alte organe, creierul nu se regenerează, astfel încât orice deteriorare este ireversibilă. Acesta este și unul dintre motivele pentru care consumul de alcool la vârste fragede este foarte periculos. Deoarece creierul adolescenților este încă în faza de dezvoltare, consumul de alcool poate perturba modul în care se formează sinapsele din creier, în special cele implicate în procesul de învățare și memorie (5, 6).

Anumite studii științifice au arătat că, în cazul unor persoane mai în vârstă, consumul moderat de alcool poate avea un efect pozitiv asupra funcționării creierului. Consumul scăzut și moderat de alcool poate îmbunătăți cogniția și memoria și ajuta la încetinirea declinului memoriei care însoțește, adeseori, înaintarea în vârstă (7-9).

Însă aceste efecte nu se aplică tuturor și nu ar trebui să începeți să consumați alcool din motive de sănătate. Numai un specialist în sănătate calificat vă poate oferi sfaturi, luând în considerare obiceiurile cu privire la consumul de alcool, sănătatea și stilul dumneavoastră de viață. Adulții mai în vârstă pot necesita și consiliere de specialitate privind modul în care consumul de alcool le poate afecta creierul.

Ilustrație cu un trunchi uman cu ficatul și stomacul expuse
Ilustrație cu un trunchi uman cu ficatul și stomacul expuse

Ficatul este principala uzină de epurare a alcoolului din organism

Majoritatea alcoolului consumat este metabolizat în ficat, într-un proces compus din două etape (10). Etanolul din băutură este transformat într-un compus denumit acetaldehidă. Deoarece acetaldehida este toxică pentru organism, este metabolizată rapid și eliminată prin urină.

Cantitatea de alcool consumată vă poate afecta grav ficatul (11, 12). Enzimele din ficat pot procesa aproximativ o băutură pe oră, astfel încât, consumul mai rapid al unei cantități mai mari implică acumularea și stagnarea acetaldehidei, care provoacă daune. Persoanele care consumă mult alcool, o perioadă îndelungată, pot dezvolta o afecțiune numită ciroză, în care se acumulează țesut cicatricial în ficat, împiedicând funcționarea sa normală.

Modul în care consumul de alcool afectează ficatul depinde și de alți factori (12). Studiile au arătat că obezitatea și tratamentul cu anumite medicamente pot afecta ficatul, făcându-l mai sensibil la efectele acetaldehidei. Dacă vă îngrijorează efectele alcoolului asupra sănătății ficatului dumneavoastră sau modul în care alcoolul poate interacționa cu medicamentele, consultarea unui specialist în sănătate este cea mai bună soluție pentru a obține recomandări precise, adecvate pentru dumneavoastră.

Ilustrație cu un trunchi uman cu inima expusă
Ilustrație cu un trunchi uman cu inima expusă

Consumul de alcool are efecte diferite asupra inimii, în funcție de cantitatea consumată și de cine sunteți

Consumul excesiv de alcool nu este bun pentru inimă. Pe termen scurt, persoanele care consumă alcool excesiv pot resimți bătăi neregulate ale inimii (13, 14) și tensiune arterială crescută (15), în timp ce pe termen îndelungat, consumul ridicat de alcool poate duce la afecțiuni mai de durată ale inimii, care pot pune viața în pericol (16). Este posibil ca persoanelor care au anumite afecțiuni cardiace să li se recomande să nu consume alcool deloc.

Acestea fiind spuse, cercetările desfășurate de-a lungul mai multor decenii susțin noțiunea că, pentru unii adulți de vârstă mijlocie și mai în vârstă, consumul moderat de alcool poate fi bun pentru inimă (17-19). Prin comparație cu persoanele care nu consumă alcool, cei din aceste grupe de vârstă, care consumă cantități mici sau moderate, au un nivel mai redus al colesterolului acumulat în vasele sanguine (20), scăzând, astfel, riscul de afecțiuni cardiace și de accidente vasculare cerebrale. Dar, ca și în cazul oricărui efect al alcoolului, aceste rezultate nu se aplică în mod egal tuturor. Există numeroși factori care joacă un rol, printre care vârsta, sexul și nivelul general de sănătate. Chiar și o cantitate redusă de alcool poate prezenta un risc pentru unele persoane - de exemplu, cei aflați sub tratament cu anumite medicamente.

În ultimii ani, anumiți cercetători au pus la îndoială beneficiile consumului moderat de alcool pentru sănătatea inimii la adulții în vârstă, aducând în discuție posibile neajunsuri ale studiilor (21-23). Cercetătorii sunt unanim de acord cu privire la efectul consumului ridicat de alcool asupra inimii. Consumul ridicat de alcool pe o perioadă îndelungată și consumul impulsiv de alcool vă pot expune riscurilor și pot spori probabilitatea apariției afecțiunilor cardiace (18). Deoarece efectele consumului de alcool sunt diferite pentru fiecare, este important să vă adresați personalului medical dacă aveți întrebări privind efectul alcoolului pe care-l consumați asupra inimii.

References
  1. National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism (NIAAA). Alcohol's Effects on the Body. 2020; Available from:
  2. Abrahao, K.P., A.G. Salinas, and D.M. Lovinger, Alcohol and the Brain: Neuronal Molecular Targets, Synapses, and Circuits. Neuron, 2017. 96(6): p. 1223-1238.
  3. National Health Service (NHS). Alcohol poisoning. 2019; Available from:
  4. Sullivan, E.V., R.A. Harris, and A. Pfefferbaum, Alcohol's effects on brain and behavior. Alcohol Res Health, 2010. 33(1-2): p. 127-43.
  5. Spear, L.P., Effects of adolescent alcohol consumption on the brain and behaviour. Nat Rev Neurosci, 2018. 19(4): p. 197-214.
  6. Squeglia, L.M. and K.M. Gray, Alcohol and Drug Use and the Developing Brain. Curr Psychiatry Rep, 2016. 18(5): p. 46
  7. Sinforiani, E., et al., The effects of alcohol on cognition in the elderly: from protection to neurodegeneration. Funct Neurol, 2011. 26(2): p. 103-6.
  8. Rehm, J., et al., Alcohol use and dementia: a systematic scoping review. Alzheimers Res Ther, 2019. 11(1): p. 1
  9. Brust, J.C., Ethanol and cognition: indirect effects, neurotoxicity and neuroprotection: a review. Int J Environ Res Public Health, 2010. 7(4): p. 1540-57.
  10. Cederbaum, A.I., Alcohol metabolism. Clin Liver Dis, 2012. 16(4): p. 667-85.
  11. Rocco, A., et al., Alcoholic disease: liver and beyond. World J Gastroenterol, 2014. 20(40): p. 14652-9.
  12. Roerecke, M., et al., Alcohol Consumption and Risk of Liver Cirrhosis: A Systematic Review and Meta-Analysis. Am J Gastroenterol, 2019. 114(10): p. 1574-1586.
  13. Gallagher, C., et al., Alcohol and incident atrial fibrillation - A systematic review and meta-analysis. Int J Cardiol, 2017. 246: p. 46-52.
  14. Mostofsky, E., et al., Alcohol and Immediate Risk of Cardiovascular Events: A Systematic Review and Dose-Response Meta-Analysis. Circulation, 2016. 133(10): p. 979-87.
  15. Hillbom, M., P. Saloheimo, and S. Juvela, Alcohol consumption, blood pressure, and the risk of stroke. Curr Hypertens Rep, 2011. 13(3): p. 208-13.
  16. Piano, M.R., Alcohol's Effects on the Cardiovascular System. Alcohol Res, 2017. 38(2): p. 219-241.
  17. Ronksley, P.E., et al., Association of alcohol consumption with selected cardiovascular disease outcomes: a systematic review and meta-analysis. Bmj, 2011. 342: p. d671.
  18. Gardner, J.D. and A.J. Mouton, Alcohol effects on cardiac function. Compr Physiol, 2015. 5(2): p. 791-802.
  19. Kannel, W.B. and R.C. Ellison, Alcohol and coronary heart disease: the evidence for a protective effect. Clin Chim Acta, 1996. 246(1-2): p. 59-76.
  20. Cauley, J.A., et al., Studies on the association between alcohol and high density lipoprotein cholesterol: possible benefits and risks. Adv Alcohol Subst Abuse, 1987. 6(3): p. 53-67.
  21. Goel, S., A. Sharma, and A. Garg, Effect of Alcohol Consumption on Cardiovascular Health. Curr Cardiol Rep, 2018. 20(4): p. 19.
  22. Naimi, T.S., et al., Selection biases in observational studies affect associations between 'moderate' alcohol consumption and mortality. Addiction, 2017. 112(2): p. 207-214.
  23. Stockwell, T., et al., Do "Moderate" Drinkers Have Reduced Mortality Risk? A Systematic Review and Meta-Analysis of Alcohol Consumption and All-Cause Mortality. J Stud Alcohol Drugs, 2016. 77(2): p. 185-98.